Поиск

Полнотекстовый поиск:
Где искать:
везде
только в названии
только в тексте
Выводить:
описание
слова в тексте
только заголовок

Рекомендуем ознакомиться

'Программа'
Перелёт Москва-Амстердам. Трансфер в отель, размещение в отеле "SMIT" 3*. Обзорная экскурсия по Амстердаму с посещением алмазной фабрики и к...полностью>>
'Бизнес-план'
Среднесрочное планирование банковской деятельности (от 1 до 5 лет) является частью стратегического планирования (от 5 лет) и необходимой составной час...полностью>>
'Документ'
Ознакомление учащихся с основными принципами организации учебного процесса в вузе, особенностями преподавания базовых химических дисциплин, приобрете...полностью>>
'Автореферат диссертации'
Защита состоится « 27 » октября 2011 г. в 14:00 на заседании совета по защите докторских и кандидатских диссертаций Д 212.198.07 при ФГБОУ ВПО «Росси...полностью>>

Moldova moldoscopie (probleme de analiză politică)

Главная > Документ
Сохрани ссылку в одной из сетей:

universitatea de stat din MOLDOVA

moldoscopie

(probleme de analiză politică)

Nr.3 (L), 2010

revistă ştiinţifică trimestrială

CHIŞINĂU – 2010

CEP USM

Moldoscopie (Probleme de analiză politică). nr.3 (L), 2010. - Chişinău: CEP USM, 2010. – 200 p.

Colegiul de redacţie:

prof. Valeriu Moşneaga (redactor-şef);

prof. Victor Saca (redactor-şef adjunct)

dr. Rodica Rusu (secretar);

conf. Vasile Cujbă;

prof. Vladimir Gutorov (Rusia);

prof. Cristian Haerpfer (Regatul Unit);

prof. Anatoliy Kruglaşov (Ucraina);

prof. Constantin Marin;

prof. Victor Moraru;

prof. Joao Peixoto (Portugalia);

prof. Serghey Reşetnikov (Belarus);

prof. Adrian Pop (România);

prof. Gheorghe Rusnac;

conf. Aurel Sâmboteanu;

prof. Constantin Solomon;

prof. Georg Sootla (Estonia)

conf. Vasile Tabară (România);

prof. Valentina Teosa

Ideile şi opiniile expuse în materialele prezentate aparţin autorilor

şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al colegiului de redacţie

Articolele apar în redacţia autorilor, sunt recenzate

versiunea electronică:

m.md/?mode=437

ISSN 1812-2566 © USM, 2010

s u m a r

Compartimentul FRISPA - 15 ani,

Catedra Politologie – 20 ani

5

Gorincioi Iu.

Ştiinţa e cheia tuturor lacătelor (Catedra Ştiinte Po­litice la cei 20 ani)

5

Compartimentul Guvernarea politică

şi administra­rea publică

11

Iatco M.

Politicile publice de protecţie socială în cadrul Uni­unii Europene: dificultăţi şi tendinţe

11

Compartimentul Sociologia politică

18

Bevziuc V.

Efectele comunicării asupra formării comportame­n­tului electoral

18

Gribinet L.

Atitudinea etniilor minoritare din Republica Mol­do­va faţă de principalele instituţii ale puterii de stat

31

Радиков И.

Национальная безопасность в современном по­ли­тическом дискурсе: проблемы теории и ме­то­до­логии анализа

38

Ширинянц А.

Понятие и концепт «политическая культура»

65

Zemba T.

Moldova at crossroads. Anglophone socio-political li­terature on electoral epopee 2009 and its after­math

101

Compartimentul Relaţii internaţionale

123

Brie M.,

Horga I.

Europa: frontiere culturale interne sau areal cultu­ral unitar

123

Dolghii E.

Monitorizare şi asistenţă a Consiliului Europei în Re­publica Moldova: 15 ani de colaborare.

144

Слободенюк Г., Слободенюк А.

Формирование глобальной культуры толеран­т­но­сти и развитие человеческого потенциала

157

Compartimentul DIASPORA ŞTIINţIFICĂ MOLDOVENEASCĂ

168

Pinzari S.

Multilateral diplomacy of the Slovak Republic in 2001-2008: Institutions, legislation and actions

168

Tarasenco A.

Value-Based Leadership: theoretical approach

183

SUMMARY

CHAPTER: FACULTY - 15 YEaRS,

POLITICAL SCIENCE DEPARTMENT – 20 YEARS

5

Gorincioi Iu.

The Science as the key of knowledges (The Political Science Chair at 20 years)

5

Chapter: POLITICAL GOVERNING

AND PUBLIC ADMINIST­RA­TION

11

Iatco M.

The public policies of social protection of the Euro­pe­an Union: difficulties and trends

11

Chapter: POLITICAL SOCIOLOGY

18

Bevziuc V.

The efects of the comunication on the elective beha­vi­our formation

18

Gribinet L.

The atitudes of the ethnic minorities from the Republic of Moldova towards the main state institutions

31

Radikov I.

National security in the contemporary political dis­co­urse: problems of theory and methodology of the ana­lyses

38

Shirinyants A.

Idea and concept of «political culture»

65

Zemba T.

Moldova at crossroads. Anglophone socio-political li­terature on electoral epopee 2009 and its after­math

101

Chapter: INTERNATIONAL RELATIONS

123

Brie M.,

Horga I.

Europe: internal cultural frontiers or union cultural area

123

Dolghii E.

European Council monitoring and assistance for the Republic of Moldova: 15 years of collaboration

144

Slobodeniuc G., Slobodeniuc А.

The tolerance global culture formation and the deve­lo­pment of the human potential

157

Chapter: Moldavian scientific diaspora

168

Pinzari S.

Multilateral diplomacy of the Slovak Republic in 2001-2008: Institutions, legislation and actions

168

Tarasenco A.

Value-Based Leadership: theoretical approach

183

Compartimentul

FRISPA – 15 ANI,

CATEDRA POLITOLOGIE – 20 ANI

Ştiinţa e cheia tuturor lacătelor

(Catedra Ştiinte Politice la cei 20 ani)

Iulia Gorincioi

Republica Moldova, Chişinău, Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Re­la­ţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative, Catedra Ştiinţe Politice

Doctor în filosofie, conferenţiar

The process of real democratization of society inevitably involves key theo­re­tical and practical efforts concerning the analysis of political phenomena and processes. In this context the role of political science and especially of Political Sci­ence Department at MSU regarding preparing professional political experts, in promoting a big interest and research of political processes, in raising poli­ti­cal awareness represent crucial elements for the Republic of Moldova. The aut­hor makes an objective presentation of the evolution process of institutiona­li­za­tion of Moldovan political science, defines the place and future trends and pro­b­lems in political science which deals the political science in a post soviet so­ci­ety in transition.

Cei 20 ani de la fondarea catedrei Ştiinţe Politice marchiază un eveniment im­portant în democraţia universitară şi în istoria USM. Este o perioada în care catedra Ştiinţe Politice a generat cultură, cunoaştere, curiozitate, echivalînd cu un nucleu ce sprigină dezvoltarea şi maturizarea esenţei democratice, oferind ca­litate şi continuitate, cultivînd inteligenţă, comportament adecvat şi libertatea gîndirii.

Acum 20 ani, însă democratizarea vieţii sociale descoperea un dificit de ca­d­re de politologi şi politicieni profesionişti, necesitatea firească de pregătire a ca­­drelor calificate în domeniul politologic [1, 3-10].

Dacă în ţările occidentale ştiinţa politică de mult era recunoscută drept una de frunte, importantă, independentă, cu drepturi depline printre ştiinţele sociale, fiind predată în instituţiile de învăţămînt superior, organizîndu-se în baza ei conferinţe si simpozioane ştiinţifice şi avînd o influenţă enormă asupra practicii politice, atunci în spaţiul ex-sovietic şi în tînărul stat independent Republica Moldova ea era pentru început desconsiderată şi nerecunoscută oficial. Polito­lo­gia trebuia să-şi cîştige terenul de activitate şi influenţă prin aportul deosebit al cunoaşterii proceselor social-politice şi analizei informaţiei ample în proble­me­le puterii şi conducerii la diferite niveluri ale relaţiilor politice. Concluziile şi re­c­omandările trebuiau să devină baza elaborării unei politici concrete în so­ci­e­tatea în schimbare.

Nu putem să spunem că în perioada sovietică cercetările vieţii politice pe de­plin lipseau, însă ele erau efectuate de către comunismul ştiinţific şi istoria PCUS puternic dogmatizate, politologia fiind socotită de natură burgheză şi dă­u­nătoare regimului comunist. Lucrurile se schimbă puţin odata cu “perestroika” gorbaciovistă şi necesitatea înfăptuirii unor reforme politice radicale, care de­pa­r­tinizînd sistemul de învăţămînt şi ştiinţă, creau premizele necesare de cons­ti­tu­i­re a ştiinţei politice în sens propriu al cuvîntului, dar era nevoie şi de o voinţă po­litică de a realiza acest lucru. Astfel că la Universitatea de Stat din Moldova se face primul pas în 1989, cînd catedra Comunismul Ştiinţific  este redenumită în Catedra de Politologie si Teoria Socialismului, iar catedra istoriea PCUS în ca­tedra Istoria Politică. În faţa acestor colective este pusă sarcina pregătirii cu­r­su­lui normativ de politologie pînă la 1 ianuarie 1990 în limbile romănă şi rusă. La 1 ianuarie 1990 aceste două catedre ale USM se unesc constituind catedra de Po­litologie. La această etapă lipsa cadrelor performante era una din cele mai ese­nţiale probleme. Ca rezultat, în 1990 în republică a fost editat unul din primi­le manuale de politologie în spaţiul ex-sovietic. Necătînd la toate neajunsurile acestui manual, el a constituit totuşi o deschidere esenţială în evoluţia şi cons­ti­tu­irea ştiinţei politice moldoveneşti. Ştiinţei politice în Republica Moldova ini­ţi­al ia revenit datoria de asigurare intelectuală a tranziţiei şi a deciziilor legate de depăşirea multiplelor macro şi microcrize ale tranziţiei societăţii moldave de la totalitarism la democraţie [2, 121-127].

Treptat interesul faţă de politologie începe să fie activ manifestat de parti­de­le şi formaţiunile social-politice, Parlament, Guvern şi Preşidenţie, de tineret şi ma­sele largi de oameni… (În 1992 este creată Asociaţia politologilor din Mol­do­va, iar la începutul lui ianuarie 2004 este înregistrată de către Ministerul de Ju­stiţie Asociaţia Ştiinţei Politice moldoveneşti. Putem spune că politologia în Re­publica Moldova are o istorie foarte scurtă, începînd cu 1989, dar a reuşit să realizeze un salt considerabil în dezvoltare, devenind membru cu drepturi de­p­li­ne în comunitatea ştiinţelor sociale.

Se merită de menţionat din această perspectivă, în deosebi eforturile deo­se­bi­te ale primului şef Catedră de Politologie, A.Zavtur, care prin autoritatea sa de cercetător ştiinţific, pedagog, academician, dar şi ca talentat administrator a ţi­nut pept tuturor încercărilor timpurilor tumultoase ale tranziţiei şi a reuţit nu nu­mai să păstreze catedra, dar şi s-o promoveze ca una de frunte la nivel de in­sti­tu­ţie şi republică.

În această ordine de idei se înscrie şi contribuţia enormă a celui de al doilea şef de catedră, în perspectivă rector al Universităţii de Stat, doctor habilitat, pro­fe­sor, academician, în prezent ambasadorul Republicii Moldova în Italia, Gh. Ru­snac, care în timpuri grele pentru catedra şi ştiinţa politică moldovene­ască, pentru întrega societate, a reuşit să le extindă spaţiul de influenţă asupra vi­e­ţii şi spiritualităţii politice, contribuind personal la constituirea Facultăţii Relaţii Inte­r­naţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative, permanent promovînd imaginea ca­tedrei şi facultăţii ca unităţi de frunte ale învăţămîntului universitar.

Dezvoltarea politologiei ca ştiinţă şi ca disciplină ştiinţifică în Moldova a ne­cesitat crearea sistemei naţionale de pregătire a cadrelor în domeniul ştiinţei politice. Universitatea de Stat din Moldova a fost prima instituţie, care în 1993 a în­matriculat o grupă academică de studenţi în bază de buget cu specializarea «is­toria şi politologia» în cadrul facultăţii de istorie. Mai apoi, în 1994 în com­po­nenţa facultăţii de istorie a fost deschisă secţia «ştiinţe politice», unde stu­de­n­ţii puteau să se specializeze în «politologie şi istorie», «politologie şi drept», «relaţii internaţionale».

In asa mod, la Universitatea de Stat din Moldova apare catedra de poli­to­lo­gie (una dintre primile în fosta URSS), se întroduce ca disciplină obligatorie apa­rte de studiu cursul normativ de Politologie.

Pe parcursul anilor catedra a suferit diverse modificări. Începîndu-şi acti­vi­tatea ca o specializare în cadrul facultăţii de istorie a USM, va sta la baza unei din cele mai de frunte şi prestigioase facultăţi a USM – Facultatea Relaţii In­ternaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative, creată la initiativa rectorului de atunci a Universităţii, profesorului snac la 30 iunie 1995.

In timpul ce s-a scurs au fost pregătiţi un număr considerabil de specialişti de înaltă calitate. Din rîndurile absolvenţilor catedrei au crescut deputaţi, de­cani, şefi de catedră, diplomaţi, oameni şi analişti politici, specialişti în teh­no­lo­gii politice. Majoritatea lor lucreaza cu succes în şcolile şi liceele din satele şi oraşele republicii, alţii – în centre universitare, instituţii de cercetări ştiinţifice, ana­lişti politici şi consilieri ai preşedintelui Republicii şi în cadrul partidelor politice, specialişti în tehnologiile politice în campaniile electorale [3, 365-369].

Profesorii au depus un lucru enorm pentru a pregăti cursurile universitare, ma­nuale, monografii originale, suporturi de curs, ghide metodice, programe ana­litice la cursurile normative şi speciale şi alte materiale didactice. În pregă­ti­rea acestor materiale au fost aplicate experienţa facultăţilor din cadrul Uni­ve­r­sităţii de Stat, dar şi a multor universităţi din Romănia, Rusia, Europa, America etc. Membrii catedrei au desfăşurat an de an o bogată activitate ştiinţifică, care s-a concretizat în sute de lucrări originale, publicate multe din ele în Analele Şti­inţifice ale USM, seria «Ştiinţe socioumane», dar şi în alte reviste de profil din ţară şi străinătate.

În timpul de faţă s-a format un colectiv unit, bine pregătit, în mare parte din foşti absolvenţi ai facultăţii, un colectiv de profesionişti de o înaltă calificare, in­­clusiv doctori habilitaţi, profesori universitari (snac, V.Moşneaga, V.Sa­­ca şi I.Sandu), doctori în ştiinţă (printre care merită menţionaţi - V.Cujbă, decanul facultăţii, Iu.Gorincioi, T.Spinei, T.Turco, V.Stan, A.Solcan, R.Tanasă, R.Svetlicinîi, V.Andrieş, A.Peru-Balan, A.Zubco, D.Bencheci, N.Ţveatcov, V.Be­­vziuc, M.Iaţco, I.Bucataru, A.Margarint, A.Morozan, M.Bulova ş.a.), do­c­toranzii A.Gorban, E.Ceban, N.Putina, O.Burdila, ş. a.

Pilonii pe care se bazează organizarea eficientă a procesului instructiv-dida­c­tic la catedra Ştiinţe Politice sunt atît publicarea materialelor metodico-dida­c­tice, cît şi a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice. Culegerea «Moldoscopie (Pro­­bleme de analiză politică)» a devenit deja cartea de vizită a Catedrei Ştiinţe Politice a USM, întruchipînd din plin substanţa cercetării şi tradiţiei politologice şi fiind unica în felul său culegere în care se generalizează pe larg practica so­ci­al-politică a Moldovei, atît în termeni de politică internă, cît şi de politică ex­te­r­nă [4, 170-178]. Rezultatul acestor cercetări, după părerea savanţilor snac şi V.Saca [5, 148-158] au un caracter triplu: ştiinţifico-informativ, instructiv-di­da­ctic şi practic, punînd astfel accentul pe îmbinarea potenţialului praxiologic şi teoretic al politologiei. Astfel, majoritatea publicaţiilor se finisează cu concluzii şi recomandări la adresa factorului politic de decizie, partidelor politice şi altor organisme politice în vederea reevaluării situaţiei social-politice din ţară. Se ce­re de menţionat, că aceste intense şi permanente căutări ştiinţifice, atitudini cre­a­tive de valorificare a obiectivelor investigate, entuziasmul ştiinţific constant, de­monstrat de autorii a revistei «Moldoscopie (Probleme de analiză po­li­ti­că)» a fost posibil datorită poziţiei active a coordonatorului culegerii date, Om emerit al republicii, doctor-habilitat, profesor universitar, şeful catedrei Ştiinţe Po­litice a USM, V.Moşneaga, care a susţinut şi a mobilizat în permanenţă inte­re­sul colaboratorilor catedrei faţă de ştiinţă, a manifestat o atitudine constantă în perfecţionarea culegerii şi a prezentat exemplul viu de urmat ca savant-politolog şi pedagog, ducînd faima ştiinţei politice moldoveneşti dincolo de hotarele ţării. Munca asiduă a dlui Moşneaga de a «împăingeni» multiple relaţii de prietenie cu diverse Universităţi din Europa şi America, Rusia şi ţările CSI a contribuit atît la promovarea pozitivă a imaginii Ştiinţei Polidice moldoveneşti, cît şi la de­schiderea multiplelor posibilităţi de cunoaştere a rezultatelor cercetărilor poli­to­logice internaţionale de către cercetătorii moldoveni, de participare a acestora la diverse congrese şi conferinţe internaţionale. Un pas esenţial în recunoaşterea comunităţii politologice autohtone a fost alegerea profesorului V.Moşneaga, şef-catedră Politologie, Facultatea Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative, USM în calitate de moderator la Masa Rotundă cu Statut Per­ma­nent în 2004 [6, 16-26]. Ca pedagog şi cercetător energic, prof. V.Moş­ne­aga neostenit este permanent în căutarea sponsorilor pentru desfăşurarea cercetărilor şi conferinţelor ştiinţifice, găsind ajutorul filantropic al diverselor fonduri din Germania, SUA, Rusia, Belarusi şi alte ţări în desfăşurarea diverselor conferinţe ştiinţifice şi publicarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice, făcîndu-le accesibile comunităţii politologice autohtone şi internaţionale [7, 26].

Tematica cercetărilor ştiinţifice efectuate de personalul didactic al catedrei Ştiinţe Politice sunt foarte largi (mai mult de 40 de teme ştiinţifice abordate) şi sunt îndreptate spre realizarea temelor prioritare condiţionate de problemele stri­ngente ale societăţii moldoveneşti: problemele migraţiei interne şi externe, si­s­temul şi procesul electoral, raportul drept-politică, problemele renovării naţi­o­nale, politicii sociale, conflictului social-politic, interesului şi relaţiei politice, fa­ctorului de putere de tip moldav etc.

Dezvoltarea în continuare a cercetărilor politologice a determinat crearea la­boratorului ştiinţific «Sociologie politică» (ianuarie 1994) pe lîngă catedra de po­li­to­logie. Formarea unei structuri organizaţionale unice «catedră-laborator» a permis concentrarea şi aprofundarea cercetărilor politice la Universitate, conso­li­darea caracterului lor neîntrerupt şi sistematic [7, 14].

O asemenea structurare este în conformitate cu practica mondială în con­ce­n­trarea cercetărilor în centrele universitare, asigură un dinamism sporit în dez­vo­ltarea ştiinţei, în implicarea tineretului talentat în aceste cercetări.

Procesul de instituţionalizare a politologiei ca ştiinţă politică şi disciplină di­dactică în Universitatea de Stat din Moldova şi în ţară în genere şi-a atins scopul. Politologia a devenit un fenomen important în sistemul de învăţămînt su­perior al Republicii Moldova. Analiza politică, marketingul politic, con­sa­l­tingul şi menedjmentul sunt componente necesare ale activităţii structurilor de stat şi de partid, şi deaceea ştiinţa politică este tot mai mult întrebată şi con­su­l­ta­tă în statul democratic independent Republica Moldova. În această ordine de idei, un aport deosebit ca pioner dar şi flagman al ştiinţei politice moldoveneşti pe drept î-l are catedra Ştiinţe Politice a Facultăţii Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative a Universităţii de Stat din Moldova. Parafrazînd cuvintele poetului, Luceafărului poeziei romăneşti – M.Eminescu – la cei 20 de ani îi doresc Ştiinţei Politice Moldoveneşti şi în primul rînd catedrei Ştiinţe Po­litice  «La trecutu-ţi mare, mare viitor!» [8].

Acum, cind s-au perindat deja primii ani ai secolului XXI-lea din mileniul trei, civilizaţia umană pur şi simplu nu are alternativă decît să accepte şi să me­a­r­gă pe o singură cale – cea a progresului social ireversibil, prioritatea revenin­-du-i, bineînţeles, tineretului, care este cel mai receptiv şi deschis spre o lume pe care şi-o doreşte şi sigur o va edifica [9, 3-8].

Bibliografie

  1. Rusnac Gh., Moşneaga V. Ştiinţa politică în Moldova. // Moldoscopie (Probleme de analiza politica). Partea II. – Chişinău, USM, 1993.

  2. Strah D. Problema predării ştiinţei politice: aspecte istorice, organizatorice şi metodice. // Moldoscopie (Probleme de analiza politica). Partea V. – Chişinău, USM, 1995.

  3. Moşneaga V., Rusnac Gh., Strah D. Studiile politologice în pas cu timpul. // Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. – Chişinău, USM, 1996.

  4. Moşneaga V. Cercetări politologice în Universitatea de Stat din Moldova: viziuni generale. // Moldoscopie (Probleme de analiza politica). Partea VIII. – Chişinău, USM, 1997.

  5. Saca V., Rusnac Gh. Cercetare şi tradiţie politologică: la 10 ani ai «Mol­do­scopie (Probleme de analiza politica)». // Moldoscopie (Proble­me­le analizei politice). Partea XXI. – Chişinău, USM, 2003.

  6. Tanasă R. Ştiinţa politică în Republica Moldova. // Moldoscopie (Pro­bleme de analiza politica). Nr.3 (XXVII), 2004. – Chişinău, USM, 2004.

  7. Мошняга В., Цуркан В., Руснак Г. Институционализация политологии как учебной дисциплины в Республике Молдова. // Moldoscopie (Probleme de analiza politica). Partea XXIV, 2004. – Chişinău, USM, 2004.

  8. Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Romănie:

  9. Noi dimensiuni ale vocaţiei educaţionale şi ştiinţifice a Universităţii de Stat din Moldova în contextul cunoaşterii şi realizării obiectivelor pro Bologna (Raportul anual al rectorului USM la şedinţa Senatului din 25 octombrie 2005. // Analele Ştiinţifice ale USM, seria «Ştiinţe socioumane”. Vol. I. Chi­sinau, USM, 2006.

  10. Mosneaga V. Political science in Moldova: Beginnings of integration in the European research network. // Political Science in Central-East Europe. Di­versity and Convergence. – Leverkusen Opladen, Barbar Budrich Publi­shers, 2010, pp.193-207

Prezentat la redactie

la 2 iulie 2010

Recenzent – Valentina STAN, doctor in stiinte politice, conferentiar

Compartimentul

Guvernarea politică

şi administra­rea publică

POLITICILE PUBLICE DE PROTECŢIE SOCIALĂ ÎN CADRUL UNIUNII EUROPENE: DIFICULTĂŢI ŞI TENDINŢE



Скачать документ

Похожие документы:

  1. Universitatea de stat din moldova (2)

    Документ
    În acest număr al revistei sînt examinate diferite probleme ale vieţii so­ci­al-po­litice din Republica Moldova: instituţionalizarea partidelor politice, poten­ţialul coaliţional al formaţiunilor politice, activitatea lor în parlament;
  2. Asociaţia moldovenească de ştiinţă politică

    Документ
    The idea of “conflict of civilizations” is conceptualized in the paper. It is de­monstrated that S.Huntington’s theory of “clash of civilizations” ade­quately explained the specifics of the post Cold War world.
  3. Issn 1857-1336 universitatea de stat din moldova moldova state university

    Документ
    Ediţia de faţă a revistei “Studii internaţionale. Viziuni din Moldova” cuprinde materiale la rubricile tradiţionale cum ar fi “Probleme actuale ale relaţiilor internaţionale”, „Republica Moldova în relaţiile internaţionale”, „Cercetări
  4. Неурегулированная Транзитная миграция молдавских граждан в страны выропейского союза: состояние и пути минимизации

    Документ
    Present article addresses the issues of irregular transitional migration of Moldovan citizens through the third countries. The article demonstrates that labor migration is the basic form of the migration of Moldovan population nowadays.
  5. Целью данного исследования является освещение отдельных аспектов проблемы ксенофобии, имеющих место в городской среде современной Республики Молдова

    Документ
    В нем также произведено рассмотрение результатов этносоциологического исследования, осуществленного в среде представителей нацменьшинств студентов вузов республики, находящихся в разноэтнических средах (Бельцы – украинцы; Тараклия

Другие похожие документы..